Mulți oameni asociază fitness-ul cu săli de sport, mușchi și diete. Dar originea conceptului e biologică: în natură, „fitness" descrie capacitatea unui organism de a se adapta și supraviețui. Aplicat la oameni, fitness-ul înseamnă bunăstare globală, nu doar absența bolii.
De la sănătate la wellness
Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea ca „o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială". De aici a apărut conceptul de Wellness, o atitudine conștientă și voluntară spre o stare avansată de sănătate. Spre deosebire de medicina tradițională care reacționează când ceva merge rău, wellness-ul este preventiv: tu ești responsabil direct de starea ta de sănătate.
Dimensiunile wellness-ului sunt: fizică, emoțională, socială, mentală și spirituală. Mișcarea este fundamentală, dar nu suficientă de una singură.
Ce spun studiile?
Cercetările din ultimii 40 de ani arată că un nivel scăzut de fitness este asociat cu hipertensiune, hipercolesterolemie, boli coronariene și risc tumoral crescut. Un studiu publicat în JAMA în 1989, realizat pe 13.344 de persoane monitorizate timp de peste 8 ani, a arătat că mortalitatea, de orice cauză, inclusiv cea cardiovasculară, scade semnificativ odată cu creșterea condiției fizice. Diferența nu e mică: la bărbații cei mai puțin antrenați rata a fost de 64 de decese la 10.000 de persoane-ani, față de 18,6 la cei mai antrenați.
Vestea bună: nu trebuie să te transformi în atlet. Cea mai mare parte a acestui câștig apare la trecerea din grupa cea mai sedentară în următoarea, adică exact primul pas. Chiar și o plimbare dinamică zilnică de 30 de minute produce beneficii reale.
Cât de mult, de fapt?
Studiile mai vechi recomandau o frecvență de 3–5 antrenamente pe săptămână ca standard ideal. Ghidurile OMS actualizate în 2020 au mutat accentul de la numărul de ședințe la volumul total săptămânal: 150–300 minute de activitate moderată (mers rapid, înot ușor) sau 75–150 minute de activitate intensă (alergare, antrenament de forță). Cum distribui acele minute în cursul săptămânii este mai flexibil decât se credea. Important este totalul, nu neapărat că faci exact 3 ședințe pe săptămână.
Concluzie: fitness-ul nu e un look, e un stil de viață conștient.
Vezi și
Wellness vs. Fitness: care e diferența și de ce contează Macronutrienții explicați simplu: ce mănânci chiar conteazăSurse
- Organizația Mondială a Sănătății. Constituția OMS (definiția sănătății, 1948)
- Blair SN, Kohl HW, Paffenbarger RS, Clark DG, Cooper KH, Gibbons LW. Physical fitness and all-cause mortality. A prospective study of healthy men and women, JAMA, 1989;262(17):2395–2401
- Organizația Mondială a Sănătății. WHO guidelines on physical activity and sedentary behaviour, 2020